Rezultatele Etapei a II-a a Concursului Național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia

La data de 14 ianuarie 2020, la sediul Uniunii Arhitecților din România a avut loc cea de-a doua etapă a Concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia.

Comisia de selecție a evaluat cele trei proiecte calificate în etapa a II-a, acordând punctaje pentru criteriile prevăzute în Regulamentul de organizare a Concursuluirespectiv:

Cele trei proiecte selectate abordează tema ediției a XVII-a a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, How we will live together in the future, în trei chei distincte. Fiecare proiect propune o viziune aprofundată proprie, tratând problematici și aspecte actuale ale contextelor social, arhitectural și urban românesc. Toate proiectele s-au remarcat printr-un răspuns matur și original, fundamentat teoretic, într-o manieră structurată, ce transmite în mod clar conceptul curatorial propus. Totodată, cele trei proiecte au răspuns cerințelor legate de fezabilitatea transpunerii în realitate a conceptelor propuse, în acord cu cerințele tehnice și bugetare definite de organizatori.

În urma centralizării punctajelor acordate de către fiecare membru al Comisiei, a fost desemnat câștigător, cu un punctaj de 85,28, proiectul FADING BORDERS, autori Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristian-Andrei Bădescu, Ștefania Hîrleață, Radu Tîrcă.

O calitate definitorie a proiectului desemnat câștigător este aducerea laolaltă a două proiecte complementare, ce îmbină, pe de-o parte, aspecte antropologice cu o puternică amprentă emoțională și, pe de o alta, fundamentează statistic și morfologic deveniri și mutații urbanistice contemporane.

Propunerea, ce ridică problema consecinței migrației temporare sau permanente a mai mult de 3.4 milioane de români, documentează această realitate din perspectiva prezenței românilor alături de alți cetățeni din estul Europei în diversele medii urbane din occident și prin prisma efectelor migrației în masă asupra orașelor și satelor afectate de alterarea relațiilor interumane.

Prin cercetarea aprofundată realizată, propunerea stabilește conexiuni între cele două realități și, de asemenea, atrage atenția asupra narațiunilor personale ale celor care călătoresc între est și vest, dar și ale celor care rămân acasă. Tema se extinde complex și în Noua Galerie a IRCCU prin istorii personale, particulare, ale celor plecați și influența lor în spațiile ce-i găzduiesc. Ambele instalații examinează aspecte esențiale ale vieții contemporane în Comunitatea Europeană cu ecou în legăturile interumane, punând în prim plan tema Bienalei din 2020.

Locul al doilea a revenit proiectului TOGETHER AT THE TABLE / ÎMPREUNĂ LA MASĂ, autori Iulia Stătică, Tao DuFour, Adrian Catu, Nicolas Azel, care a obținut un punctaj de 75,28.

Propunerea abordează Parcul Natural Văcărești prin două dimensiuni distincte: arhitectura relevantă, Mănăstirea Văcărești și natura care-i ia locul. Prima a fost una dintre cele mai mari mânăstiri din estul Europei, transformată inițial în închisoare și ulterior demolată sub regimul comunist. Proiectul neterminat al regimului s-a transformat într-unul din cele mai largi ecosisteme de mlaștini aflat în mediul urban, oficial protejat ca exemplu de regenerare a naturii. În același timp, în zonă s-au dezvoltat peste 90 de specii de păsări și animale, iar amplasamentul a devenit o curiozitate turistică naturală într-un spațiu reprimat.

Propunerea pentru Pavilionul național al României în cadrul Bienalei vizează îmbinarea mai multor straturi ale acestei povești, printre care se numără cea a memoriei colective împletită cu istoria urbană specifică, printr-o concepție multidisciplinară în care sunt implicate persoane și cercetători din mediul academic din România, Italia, Marea Britanie, S.U.A.

Locul al treilea a revenit proiectului PRAEY, autori Alexandru Fleșeriu, Péter Eszter, Antal Banhegyesy, Andrei Costea, Simina Stan, Alexandru Vladovici, Leonard Vartic, cu un punctaj de 69,28.

Propunerea pornește de la observația că, în unele țări din Europa de Est, tradițiile religioase s-au repoziționat după căderea regimului comunist. Această revenire a religiei în cotidian, care pare să contracareze procesul de secularizare în majoritatea țărilor europene, este prezentă și în România, unde multe lăcașuri de cult au fost edificate în ultimii 30 de ani, în timp ce monumente religioase importante sunt neglijate.

Juriul a remarcat această temă pentru că lăcașurile de cult au devenit nu numai semne ale unei creșteri a interesului pentru religie ci și pentru că acestea reprezintă elemente identitare în cadrul orașelor, întrunind și calitatea de surogat al spațiului public / întâlnirii inexistente sau neamenajate pentru comunități.

Juriul a apreciat, totodată, multitudinea de straturi și chei de lecturare a problematicii ce oferă calități curatoriale atât din punct de vedere spațial cat și din perspectiva dezbaterii.

Uniunea Arhitecților din România va acorda următoarele premii:

Premiul I, pentru proiectul câștigător, în valoare de 6500 lei/net;

Premiul II, pentru proiectul situat pe locul II, în valoare de 4500 lei/net;

Premiul III, pentru proiectul situat pe locul III, în valoare de 3500 lei/net.

Punctajele obținute de toți participanții, pe parcursul celor două etape ale Concursului, pot fi consultate în Anexă.

PUNCTAJE ETAPA I.pdf

PUNCTAJE ETAPA II.pdf

Participanții la etapa a II-a a Concursului pot depune contestații privind exclusiv modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare a Concursului, la sediul Uniunii Arhitecților din România din str. Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, 020038 București, până la data de 17 ianuarie 2020, ora 14.00. Acestea vor fi analizate și soluționate până la data de 22 ianuarie 2020 de către Comisia de soluționare a contestațiilor. Anunțarea câștigătorului va avea loc în urma soluționării contestațiilor, în data de 22 ianuarie 2020.

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Națională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecților și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediții, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanțarea proiectelor cu caracter cultural și social ce au ca scop susținerea obiectivelor incluse în statutul și strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluții pentru un anume loc și/sau pentru un program de arhitectură, spații publice, orașe sau așezări rurale, amenajări, design grafic etc