Arhitectură și viață privată: locuitori vechi și noi în cartierele Primăverii și Dorobanți, 23 octombrie - 17 noiembrie 2019
Proiectul „Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi”, produs de PostModernism Museum, propune activități coordonate de specialiști culturali pentru două comunități urbane învecinate din București, una recentă, de acum 70 de ani (Primăverii) și una întemeiată acum 150 de ani (Dorobanți).
Proiectul se compune din expoziție, machetă releveu și proiecție interactivă suprapusă acesteia, hartă online cu detalii a peste 130 de case și 8 tururi ghidate specializate, conduse de istorici de artă.
Cercetătorii proiectului au investigat diferite tipuri de arhive, ale Primăriei Bucureștiului, Arhivele Naționale și arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS.
● Expoziție la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi /// str. Londra nr. 39, București
23 octombrie – 17 noiembrie 2019, miercuri-duminică
● Vernisaj-ghidaj: 27 octombrie 2019, ora 11.00
● Tururi ghidate în cartierele Primăverii și Dorobanți: 26 octombrie, 27 octombrie, 2 ,3, 9, 10, 16, 17 noiembrie 2019
Proiect de intervenție culturală în cartierele Primăverii si Dorobanți, produs de platforma muzeală privată PostModernism Museum, acesta implică o cercetare interdisciplinară, cu studii în domeniile istoriei, arhitecturii, artei, sociologiei și antropologiei. Hărțile cartierelor sunt citite atât din punctul de vedere al beneficiarilor locuințelor cât și a arhitecților care le-au realizat. Între acești arhitecți amintim nume importante precum: Marcel Iancu, Octav Doicescu, Cezar Lăzărescu, Horea Creangă, Grigore Cerchez, Aron Solari Grimberg, Șerban Manolescu, Nicolae Vlădescu, Robert Woll, Camil Roguski, Nicolae Anastase Mircea, Corneliu Rădulescu.
Proiectul „Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi” constă în realizarea unei expoziții la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și alcătuirea unui releveu 3D al celor două cartiere, cu proiecții interactive video-mapping pe acesta, deschise spre vizitare în intervalul 23 octombrie - 17 noiembrie 2019.
De-a lungul proiectului se realizează și o hartă interactivă în online cu localizarea clădirilor și a istoriilor acestora, la demararea expoziției fiind active 75 de imobile. Cercetătorii lucrează la documentarea și prezentarea a încă 50 de locuințe, ce se vor adăuga treptat acestei hărți.
Lista cercetării actuale identifică cele mai importante clădiri atât din punctul de vedere al demnitarilor care le-au locuit, dar și a evenimentelor istorice și faptelor domestice ale vieților private cunoscute din mărturiile acestora sau ale apropiaților.
Cele opt tururi ghidate, cu oprire în locații cu semnificație și povești relevante, coordonate de istoricii Oana Marinache și Cosmin Nasui, au următoarele teme: Locuințele eșalonului întâi al partidului comunist și ale familiilor acestora, Călătorie pe strada Londra, Elita artiștilor din Pangratti, Aleea Alexandru: de la proprietari ante-/interbelici la nomenclatura comunistă, De la Parcelarea Marmorosch Blank la Cartierul Primăverii, Scriitorii din vecinătatea partidului, Vecinătăți: ideologi, istorici de artă, esteticieni, colecționari de artă, Șoseaua Kiseleff în epoca comunistă.
Acestea se desfășoară în intervalul 23 octombrie - 17 noiembrie 2019, sâmbăta și duminica de la ora 11.00.
Beneficiarii sunt deopotrivă locuitorii prezenți ai acestor cartiere care își vor descoperi sau cunoaște mai bine, din punct de vedere istoric și cultural, vecinătățile și turiștii curioși provenind din alte zone ale Bucureștiului sau din țară.
Proiectul „Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi” face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. Programul include o serie de expoziții cercetare, dezbateri, conferințe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare. Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice.
Eveniment Facebook expoziție: https://www.facebook.com/events/2431945900215351/
Eveniment Facebook tururi ghidate: https://www.facebook.com/events/712084855940812/
Înscrieri tururi ghidate: https://www.postmodernism.ro/inscriere-tururi-ghidate/
Detalii despre proiect (foto, video, text):
///
Parteneri: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – CNSAS, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Asociația Istoria Artei, Rizi Design
Istorici și sociologi: Cristina Anisescu, Oana Marinache, Cosmin Nasui, Cristian Vasile
Arhitect coordonator machetă: Mihnea Simiraș-Babic
Studenți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” implicați în vectorizare planuri și machetă: Andreea Manea, Teodora Popescu, Alexandru Pușcaș
Arhitect proiecție interactivă: Alina Rizescu
Mulțumiri: Ileana Tureanu, Uniunea Arhitecților din România, arhiva Andrei Doicescu, Romeo Belea
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
