Rezultatele Concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură - la Biennale di Venezia
În perioada 22-24 ianuarie 2016, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din str. Academiei nr. 18 - 20, București, a avut loc procedura de selecție a proiectelor înscrise în cadrul Concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură - la Biennale di Venezia.
Juriul Concursului a avut următoarea componență:
- arh. Attila Kim, comisar - președinte
- arh. Oana Bogdan - membru
- arh. Dan Hanganu - membru
- arh. Andrei Șerbescu - membru
- arh. Augustin Ioan - membru
- Alexandru Damian - membru
- arh. Viorica Curea - membru
În Concurs s-au înscris un număr de 41 de proiecte. În urma evaluării proiectelor, având în vedere criteriile prevăzute în Regulamentul de Organizare al Concursului și publicate pe paginile de internet ale Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului Cultural Român și Uniunii Arhitecților din România, Juriul a acordat punctaje potrivit Anexei.
Câștigătorii vor negocia cu Ministerul Culturii (pentru realizarea expoziției din Pavilionul României), respectiv Institutul Cultural Român (pentru realizarea expoziției din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția) condițiile de realizare a amenajării celor două spații expoziționale.
Potrivit Regulamentului de organizare a Concursului, Uniunea Arhitecților din România va acorda, în baza deciziei Juriului, următoarele premii:
SELFIE AUTOMATON ȘI MENAJERIA DORINȚELOR – Premiul I, 6.500 lei
Autori: Bucșa Tiberiu, Gal Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Arama, Oana Matei, Andrei Durloi
Proiectul câștigător s-a remarcat prin tratarea temei dintr-o perspectivă universală.
„Echipa (alcătuită din arhitect, maestru păpușar și grafician) propune să traducă automatisme și stereotipuri specifice vieții cotidiene într-un set de instalații/mecanisme care pun sub semnul întrebării poziția și relațiile individului (arhitectului) în contextul său social. Relațiile directe, explicite, cu tematica Bienalei și încercările de căutare a unui specific românesc al arhitectului/arhitecturii, au fost evitate voit de către autori. «Bătălia» în și pentru mediul construit are un caracter preponderent universal. Proiectul prezintă o problematizare a individului în raportul său structurat cu și între ceilalți, în contextul propriilor dorințe, pentru a reveni, indirect, la probleme specifice profesiei. Expozițiile constau în realizarea a 6 automate mecanice, 3 pentru pavilionul mare, două pentru spațiul ICR și un teatru nomad, fiecare dintre acestea alcătuit după un scenariu distinct”. (extras din textul curatorial al proiectului câștigător)
Juriul a apreciat abordarea unică a proiectului, care amplasează omul în centrul atenției. Vizitatorul se află în ipostază dublă, atât ca observator participant , dar și subiect al analizei propuse de autori. Expoziția oferă o oglindă a societății și ridică o serie de întrebări, care îndeamnă la introspecție.
Juriul a apreciat în mod deosebit sistemul constructiv, care se reîntoarce la cele mai vechi tipuri de mecanisme interactive, distanțându-se de instrumentarul obișnuit al erei noastre digitale.
Proiectul câștigător tratează unitar ambele locații, ținând cont de tipologia diferită a publicului fiecărei locații în conceperea conținutului expozițiilor.
A treia componentă a proiectului, o instalație itinerantă pe străzile orașului, este o soluție remarcabilă pentru atragerea vizitatorilor, promovarea expozițiilor și definirea unei imagini ludice, având în vedere caracterul unic al Veneției.
Juriul are convingerea că acest proiect de o acută contemporaneitate va atrage atenția tuturor vizitatorilor și va completa în mod organic șirul expozițiilor naționale.
CHANGES IN THE RURAL LANDSCAPE – Premiul II, 4500 lei
Autori: Barabaș Bianca, Mihalache Liviu-Victor, Todiroaie Ioana, Aron Roxana
Juriul a apreciat perspectiva din care autorii proiectului au abordat tema migrației și anume efectul de „boomerang” pe care îl are migrația în arhitectură, prin analizarea unor situații reale și printr-o documentare temeinică. A fost, de asemenea, remarcată coerența între cele două spații, atât tematic, cât și datorită conexiunii alegorice între cele două spații.
INTERIM. A POP-UP EXHIBITION – Premiul III, 3500 lei
Autori: Silviu Aldea, Camelia Sisak, Tamas Sisak, Moga Marius, Agnes Szorcsey, Cătălin Iliescu, Roxana Susan, Nechita Adrian
Proiectul a fost apreciat pentru referințele sale aproape exhaustive, pentru bunele practici din România afine cu tema Bienalei. Proiectul prezintă o cronică a normalității.
GARAJUL ESTE UN WORKSHOP, ESTE O BISERICĂ, ESTE UN GARAJ – Mențiune, 2300 lei
Autori: Cătălina Ioniță(†), Cristian Ștefănescu, Irina Florea, Guillaume Eckly, Nicu Ilfoveanu, Lucian Milea, Irina Pața, Monica Sebestyen, Andrea Spreafico, Abruptarhitectura
„Garajul” este apreciat de către juriu ca fiind un gest cu impact puternic, ce pune în discuție istoria locuirii și a planificării urbane în România, simbol al relației dificile dintre spațiul public și cel privat, „Garajul” devine poarta la intrarea în Pavilion.
Juriul consideră că propunerea pentru interiorul pavilionului nu susține suficient conceptul.
Juriul consideră propunerea pentru Galeria IRCCU Veneția - „Noaptea Caselor” - o inițiativă culturală valoroasă, care merită să fie promovată.
PLAYGROUND. THE HEADQUARTERS – Mențiune Ex aequo, 1150 lei
Autori: Alexandru Crișan, Ana Maria Crișan
Acest proiect se încadrează direct în tema generală a BAV și scoate în evidență că în societatea noastră războiul continuă în plan politic, social, cu consecințe directe în mediul construit urbanistic și arhitectural. Referirea la orașul București este specifică pentru toată țara. Organizarea „mobilă” a expoziției reflectă nevoia de sugestii și căutări în armonie cu patrimoniul existent.
PROPRIETATE PRIVATĂ. PROBABILITATEA UNEI ARHITECTURI – Mențiune Ex aequo, 1150 lei
Autori: Miolk – Adriana Gheorghinescu, Alexandra Berdan, Oana Codru, Ramona Costea, Tiberiu Teodor-Stanciu
Juriul s-a bucurat să descopere în acest proiect o înțelegere aparte a întrebării Bienalei și, mai ales, a modului în care se poate oferi un răspuns acestei întrebări. Astfel, un gest tranșant și totuși fermecător are puterea de a articula un răspuns hotărât, plin de semnificație și delicat în același timp, precum și curajul de a vorbi simplu și direct, cu forță și umor, despre o luptă într-adevăr necesară și totuși prea puțin purtată. Cu toate acestea, repetarea aceluiași gest atât pentru pavilion, cât și pentru galerie, deși înțeleasă de juriu ca o intenție de coerență a proiectului, pare a sărăci demersul, în loc să îl întregească. Nu în ultimul rând, modul în care gestul intervine în spațiul public al expoziției și al Veneției îl face, din păcate, puțin fezabil în contextul administrativ al Bienalei
De asemenea, juriul a făcut aprecieri și asupra următoarelor proiecte, după cum urmează:
NATURA LA FRONTIERELE IDEOLOGIEI, având numărul de concurs 54, răspunde foarte bine temei Bienalei și prezintă o problemă care înnoadă o întreagă istorie a mediului edificat înainte și după anul 1989. Din nefericire, soluția aleasă este prea masivă pentru mesajul pe care îl poartă.
A TREIA SUCCESIUNE, proiectul cu numărul 56, promovează conceptul de includere a naturii și a spațiului verde în locurile anoste, cenușii și impersonale care au rămas în mediul construit. Cu toate acestea, proiectul necesită un efort prea mare din punct de vedere tehnic pentru a demonstra conceptul.
MISSING WOODS, proiectul cu numărul 59. Juriul apreciază punerea în discuție a unei teme de larg interes, și anume cea a despăduririi, într-o prezentare ce îmbină poezia cu forța brută. Între tema anunțată (despădurirea) și propunere (o instalație realizată dintr-o cantitate considerabilă de lemn), juriul consideră ca există o relație conflictuală.
THE OCCUPATION OF EXCEDENTARY SPACE. OCUPAREA SPAȚIULUI EXCEDENTAR, proiectul cu numărul 60. Spațiul pavilionului este privit ca o resursă, fiind ocupat și locuit pe durata expoziției, oferind prin acesta un înțeles aparte, însă perfect plauzibil, la întrebarea de fond a Bienalei. A fost, de asemenea, apreciată intervenția arhitecturală, deși din punct de vedere tehnic nu este fezabilă funcționarea adecvată a spațiului locuirii.
FRONTLINE: EDUCATION, proiectul cu numărul 62. Juriul a apreciat mesajul puternic al proiectului care se racordează la tematica generală a Bienalei. De asemenea, interactivitatea proiectului atât prin utilizarea jocului ca metodă de educație, precum și a atelierelor creative dedicate celor mici, a constituit un element pozitiv în aprecierea juriului. Cu toate acestea, logistica organizării workshopurilor nu a fost abordată suficient de temeinic, iar expoziția din pavilion nu ar fi reușit să atragă suficient public.
ASCULTÂND ORAȘUL, proiectul cu numărul 64. A fost apreciată intervenția arhitecturală în spațiul Galeriei ICR și a simbolisticii proiectului. S-a apreciat tema abordată, în schimb implementarea lui nu este fezabilă din punctul de vedere al vizitării pavilionului.
LA FAȚA LOCULUI!, proiectul cu numărul 65. Juriul a remarcat subtila nedefinire a spațiului limitat, reducându-se, din păcate, la crearea unui sistem de imagini tributare șablonului comercial.
NG4. MARTOR AL TRANSFORMĂRILOR LA BLOC, proiectul cu numărul 70, se remarcă prin subiectul local autentic și bogat, prin privirea îndreptată spre identitatea locuirii în spațiul urban românesc, spre specificitatea acesteia și mai ales spre evoluția și adaptarea spontană a mediului construit, codificată într-o coerentă dezordine care a atras reticența juriului.
IN BETWEEN, proiectul cu numărul 74. Juriul apreciază rezolvarea elegantă a celor două spații, dar care se rezumă regretabil la o intervenție eminamente arhitecturală. Prezentarea este de o înaltă calitate, fiind mult peste nivelul conceptual al proiectului.
CENUȘĂ ȘI ARHITECTURĂ, proiectul cu numărul 78.Juriul consideră impresionantă alegerea citatelor, din nefericire decepționează textul de prezentare al proiectului, nefiind la înălțime. Textul creează un orizont de așteptare pe care proiectul nu îl onorează.
Participanții la Concurs pot depune contestații referitoare numai la modalitatea în care a fost respectat regulamentul de organizare a Concursului, la sediul Uniunii Arhitecților din România, strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, București, până la data de 28 ianuarie 2016, ora 17. Acestea vor fi analizate și soluționate în termen de maximum 5 zile lucrătoare, de către o Comisie de soluționare a contestațiilor formată din membri desemnați de instituțiile organizatoare.
Proiectele înscrise în Concurs pot fi vizionate la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din str. Academiei nr. 18 - 20, București, în perioada 25 ianuarie – 2 februarie 2016.
Proiectele înscrise în concurs, cu excepția proiectelor premiate, vor putea fi ridicate de la sediul Uniunii Arhitecților din România din strada Jean Louis Calderon nr. 48, sector 2, cod 020038, București, în perioada 2 - 12 februarie 2016.
Relații suplimentare la: uar.concursuri@gmail.com
