Vernisajul expoziției "Locuința interbelică în Sectorul 3", 2 martie, ora 18.00, la Palatul Suțu
Muzeul Municipiului București și Uniunea Arhitecților din România vă invită la vernisajul expoziției Locuința interbelică în Sectorul 3, desfășurat în ziua de vineri, 2 martie 2018, ora 18.00, la Palatul Suțu .
Expoziția poate fi vizitată până la data de 31 martie 2018.
Expoziția de fotografie de arhitectură propusă de Sucursala sectorului 3 a Uniunii Arhitecților din România dorește să pună în valoare identitatea culturală și istorică locală, prin prezentarea unor edificii cu funcțiunea de locuire, lucrări reprezentative pentru arhitectura modernistă a capitalei, blockhaus-uri sau vile, realizate în sectorul 3 în perioada interbelică.În perioada interbelică, în contextul mediului economic prosper și al programelor generale ce vizau modernizarea orașului, Bucureștiul a cunoscut o intensă activitate în toate domeniile, dar mai ales în construcții.
După 1918, în București, a fost necesar a se interveni asupra țesutului urban pentru completarea fronturilor stradale și crearea unei imagini urbane coerente.
Pătrunderea ideilor și a programului estetic al Mișcării Moderne în arhitectura românească a avut un mare succes în rândul tinerilor arhitecți și a coincis cu necesitatea realizărilor unor lucrări intense de modernizare a Bucureștiului, astfel că acest tip de arhitectură apare mai ales în zonele centrale ale orașului, oferind capitalei o imagine generală modernistă.
Modernismul bucureștean, diferit de cel european prin folosirea esteticii Art Deco, a câștigat adeziunea clientelei burgheze prospere de industriași și liber-profesioniști, dar și a micilor comercianți și meseriași, care și-au aflat în această arhitectură propriul mod de expresie. Astfel, pe lângă edificiile interbelice realizate pe marile bulevardele bucureștene, au apărut inserții și mici ansambluri moderne cu 1-2 niveluri, ele fiind (alături de edificiile realizate în stil național) caracteristice arhitecturii bucureștene din acea perioadă. În București există străzi sau zone întregi unde această arhitectură este predominantă.Expoziția noastră prezintă o „colecție” de imobile de locuințe („de raport”) cu regim mic sau mediu de înălțime (de la două până la șase niveluri), cu maximum 3 apartamente pe nivel, situate în zona centrală a orașului, pe teritoriul actual al sectorului 3.Zona studiată reprezintă o mică rămășită din ceea ce a fost cândva Cartierul Evreiesc, care se desfășura pe malul stâng al Dâmboviței și care a scăpat parțial de demolările anilor ’80. Străzile care sunt incluse în această expoziție sunt: Calea Călărașilor, străzile Romulus, Remus, Filibiu, Maximilian Popper, Parfumului, Olteni, Iuliu Valaori, Ionescu Gion, Bd. Hristo Botev etc. Zona încă păstrează amintirea mahalalelor bucureștene autentice, în care regăsim atmosfera perioadei interbelice, când diversitatea etnică, arhitecturală și urbanistică a Capitalei compunea un spectacol autentic.
Multe dintre construcțiile prezentate sunt pe lista monumentelor istorice sau situate în zone construite protejate, iar arhitecții care le-au proiectat sunt nume reprezentative pentru arhitectura interbelică: Marcel Iancu, Jean Monda, Isak Mahler, Victor Asquini, Leon A. Hirsch, Boris Zilberman, Ion I. Berindey etc.
Majoritatea clădirilor se încadrează în curentul Art Deco, care s-a manifestat și în România, începând din deceniul al treilea al secolului XX, ca o expresie a modernității, preferată de societatea românească, căreia Stilul Internațional nu i se potrivea. Deși încadrarea lor stilistică nu este unică, amprenta Deco este vizibilă la aceste imobile cu apartamente – atât în compoziția volumetrică, în articularea elementelor de suprafață, în grafismul profilaturii și al compozițiilor ornamentale, în jocul de materiale și texturi.
Cele mai multe dintre lucrările prezentate, realizate într-o arhitectură modernă autohtonă, au nevoie de consolidare și restaurare pentru a fi repuse în valoare. Procesul de degradare și distrugere, care afectează multe clădiri de patrimoniu din București, poate fi oprit prin mai multe metode, una dintre ele fiind difuzarea de informație către autorități, specialiști, public.
