revista arhitectura ramane ARHITECTURA

Revista ARHITECTURA a reaparut in primavara lui 2011, intr-un nou format editorial.

Echipa si colegiul de redactie propun un ton temperat si o pledoarie critica in favoarea arhitecturii "nestrigatoare". Atentia si gestul de consemnare este astfel indreptat catre neostentativ.
Sunt alese exemple intense ale realitatii locale si internationale din lumea arhitecturala care conving prin simplitatea solutiei, decenta discursului, calitatea integrarii in sit si alegerea unor materiale care respecta mediul interventiei.

Revista a convenit si s-a angajat la respectarea termenilor unei strategii de promovare a arhitecturii contemporane romanesti de valoare. Impreuna cu respectul fata de precedente remarcabile in proiectarea de arhitectura care notifica in rubricile „efigii" si „profil" creatii ale unor nume de marca, revista doreste sa incurajeze o perceptie culturala a arhitecturii. Aceasta largeste orizontul cuvantului „aproape" la diferite scari.
Astfel, in rubrica „itinerar de arhitect" sunt prezentate parcursuri arhitecturale capabile sa dezvaluie privitorului, fermecator de disparat, exemple de costructii facute de arhitecti renumiti: Marcel IANCU, Henrietta GIBORY DELAVRANCEA, Ion MINCU, Tiberiu NIGA, Horia CREANGA, etc.
Alaturi de exemple de buna practica din toata lumea este urmarita o ilustrare abundenta a exemplelor din tara.
Revista ARHITECTURA are o tematica stabilita pe un an editorial.

Numarul 1 din 2011 este disponibil la raft din luna mai.
Tema CLIMATE a acestuia a fost succedata de CULTURA DETALIULUI pentru iunie si de RUPTURI iulie - august.
Vor urma in septembrie TRANSPARENTE si in octombrie AVANGARDA.
Anul se va incheia cu tema NEGOCIERI/COMPROMISURI si va permite anului nou sa inceapa cu ALEEGORII.

TRANSPARENTE
Conform unei definitii de dictionar, calitatea sau starea de a fi transparent este in egala masura o conditie materiala - aceea de a fi permeabil la lumina - dar si rezultatul unui imperativ intelectual, al unei nevoi inerente de ceva ce poate fi usor de detectat, foarte evident si liber de orice forma de disimulare.
De aceea, adjectivul transparent definind o semnificatie fizica, functionand ciric si fiind onorat cu o pleiada de nuante morale, devine un cuvant care este foarte usor portant de intelesuri si neintelesuri.
Dorim sa descoperim in numarul dedicat acestei teme vaste cateva dintre intelesurile arhitecturale ale cuvantului transparenta. Incercam sa evitam confuzii si neintelesuri. Astfel, ne propunem sa distingem cateva transparente directe - in alcatuirea fatadelor unor cladiri si a elementelor fizice din spatii arhitecturale, dar si sa comentam trasparente complexe - instalate permanent sau efemer in spatii urbane si arhitecturale. Acestea contin si releva transparenta in diferite conditii de perceptie, de experimentare si utilizare, dar si de semnificatie.

AVANGARDA
Nu poate exista in absenta spiritului de fronda.
Nu se constituie fara polemica si critica.
Nu se manifesta fara actiuni soc.
Nu accepta formele de arta consacrate.
Avangarda traieste inauntrul unei forme de revolta spectaculoasa. Chiar daca se manifesta la nivel european, in perioada interbelica - anii 1920-1930, anumite forme prin care aceasta miscare primeneste si reformeaza estetic pot fi decelate in secolul xx. Fara a avea consistenta unei miscari, exista pionierate, molecule incipiente de grup si anumite atitudini care se manifesta atat in arta, cat si in arhitectura, care ne indreptatesc sa chestionam avangarda.
Trecerea la proiectarea si constructia de cladiri cu amprenta verde este mai degraba o postgarda, preferinta pentru utilizarea materialelor „ieftine" sau neconventionale reprezinta o fronda, iar spectaculosul nu garanteaza lipsa de platforma sau schimbarea concertata. Visam, uneori apatici si ignoranti, la schimbare fara sa admitem efortul avagardei.

NEGOCIERI / COMPROMISURI
Negocierea este o forma concentrata si interactiva de comunicare interumana in care doua sau mai multe parti aflate in dezacord urmaresc sa ajunga la o intelegere. Ea rezolva o problema comuna sau atinge un scop comun. Intelegerea se manifesta in forme variate: un acord verbal - consolidat printr-o strangere de mana, un consens tacit, o minuta, o scrisoare de intentie sau un protocol semnat. Rezultatul negocierii poate fi o conventie sau un contract, redactate cu respectarea unor proceduri si uzante comune, dar mai poate insemna o casatorie, un armistitiu, un pact sau un tratat international, redactate cu respectarea unor proceduri si uzante speciale.
O tema de proiectare arhitecturala este rezultatul unei negocieri - intre client si arhitect. Un proiect de arhitectura este o permanenta negociere - intre autor si client, dar si intre fazele devenirii proiectului catre realitatea construita.
Un contract de executie survine in urma unei alte negocieri - intre constructor si antreprenor sau proprietar. O zona urbana trece printr-o multitudine de negocieri inainte de a fi construita, dar si in timpul utilizarii. In numele unui scop comun se fac compromisuri, se semneaza contracte si se renegociaza. Ne concentram sa semnalam negocieri pertinente, cu compromisuri cat mai mici si sa semnalam lipsa negocierii ca esec de contract.

ALEGORII
Alegoria este un procedeu literar - o figura de stil.
Am plecat in aventura identificarii alegoriilor in arhitectura.
Sensul unui text dezvaluie - prin alegorie - un altul ascuns. Alegoria contine frecvent o metafora. O metafora cu treapta de transfer din planul abstract catre cel figurativ. Alegoria ofera o citire rapida. Ea traduce codul profund al intelesului in cel de suprafata. Alegoria sare uneori de la evocat la explicit.
Originea cuvantului allegorie care in limba franceza denota „desfasurarea inchipuirii", are sursa elena. In limba greaca, αλλος <allos> inseamna altul si αγορευειν <agoreuein> - a vorbi in public.
Analogiile intre scrierea literara si cea arhitecturala sunt deja preacunoscute. Nu vom insista in teritorii deja preaexplorate critic.
Dorim sa ne intrebam daca orasul secolului 21 are o reprezentare alegorica, daca putem vorbi despre alegorie in arhitectura contemporana, si daca da, in ce limite?
Pana si studentii arhitecti, in panica de discurs, dar cu mare dorinta de savantlac, folosesc cuvantul „scriitura". Ne propunem sa vedem daca in codajul specific limbajului arhitectural exista alegorii.

Speram ca aceste informatii sa va invite la scris. Paginile revistei ARHITECTURA sunt deschise.

Detalii
Revista are un format atragator, 23/30 cm, cca 140 de pagini si costa 12 Ron.
Abonamentele se pot face prin mandat postal si online pe 3, 6 si 10 aparitii.
Pagina web poate fi consultata la adresa www.revistaarhitectura.ro