Comunicat privind rezultatele jurizarii Concursului de idei de arhitectură Foyer urban în fața Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”

În cadrul concursului public de idei de arhitectură organizat de UAR au fost predate 8 proiecte, verificate de Comisia tehnică și admise la jurizare. În data de 7 decembrie 2017 a avut loc jurizarea proiectelor participante la concurs.

Juriul concursului, membri titulari:

1. arh. Ana Maria Hariton
2. arh. Cerasella Craciun
3. arh. Marius Mihai Solon

Alegerea juriului s-a oprit asupra acelor proiecte care au răspuns cerinței esențiale a temei: recuperarea pentru oraș și comunitate a spațiului adiacent noii clădiri a Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Readucerea la viața urbană a unui spațiu, actualmente abandonat, poate constitui un prim punct de plecare în transformarea calitativă a unei zone cu un imens potențial, nu numai prin suprafață ci și prin vecinătățile/conținuturile funcționale și naturale. Fără realizarea unui cadru adecvat și ofertant pentru publicul larg, facilitând contactele sociale și utilizarea continuă a spațiului urban, clădirile ar rămâne izolate și lipsite de semnificație.

Organizatorii concursului nu doresc sa comenteze nici tipul de arhitectură si nici modul de atribuire a proiectării clădirii teatrului, însă consideră că ignorarea unui spațiu urban, cu capacități latente evidente, este inacceptabilă. De altfel rezolvarea unei bune părti a proiectelor participante reflectă o raportare mai degrabă critică la acest existent, tinzând fie să-l mascheze, fie să-l concureze. Cele trei proiecte câștigatoare sunt cele care au reușit să propună modalități convingătoare (total diferite formal, însă apropiate din punct de vedere al creeri unui cadru funcțional al socializării) de vitalizare a foayerului urban și zonelor adiacente.

Cele două proiecte clasate pe Locul II (ex aequo), mizează pe animarea continuă a spațiului din fața Teatrului de Operetă, prin ocuparea acestuia de către categorii de utilizatori diferite ca vârstă și preocupări, extinzând astfel cu mult caracterul de ”anticameră urbană” al locului. Neacordarea premiului I, se datorează existenței unor neclarități minore, ce pot fi explicitate însă prin detalieri ulterioare.

Proiectul echipei Ion Flondor si Silvia Ionescu , propunând realizarea unei piațete scufundate înconjurate de funcțiuni de loisir (cafenea, galerie de artă, librării) conferă atractivitate și vitalitate zonei, fără a afecta imaginea fațadei teatrului. Coborârea acestor spații este ”speculată” suplimentar prin crearea unui amfiteatru în aer liber, care poate adăposti spectacole sau activități diverse (balet, concerte, etc.).

Piațeta ”scufundată” este traversată de un pod situat în axul cladirii Teatrului de Operetă. Imaginile dinspre Bulevardul Octavian Goga sunt deosebit de convingătoare în ceea ce priveste impactul unei astfel de soluții asupra întregului ansamblu urban, constituit de Teatru și Biblioteca Națională. Observațiile juriului se referă la susținerea axialității traversării propuse, care se cere justificată prin sistematizarea ulterioară a vastului teren situat pe latura opusă a Bulevardului Mircea Vodă.

Proiectul echipei Andreea Matache si Alexandru Gavrilescu, mizează pe animarea pieței din fața Teatrului de Operetă printr-o instalație urbană, constituită din elemente semnal cu forme ce amintesc de caracterul muzical al teatrului și funcționalitate complexă (emitere de sunete, ședere, iluminare, încălzire pe timpul iernii, răcire si umidificare pe timpul verii) denumite de autori „loud pipes”.

Confecționate prin reciclarea tuburilor metalice, obiectele pot fi citite ca personaje ludice cu care trecătorii sunt chemați să interacționeze. Foyerul urban este înconjurat de spații verzi în pantă, putând fi utilizate pentru ședere pe timpul sezonului cald. O altă calitate a proiectului este remodelarea treptelor platformei teatrului, facilitând accesul persoanelor cu handicap locomotor, prin utilizarea rampelor. Dispunerea propusă a mobilierului urban nu permite desfășurarea optimă a unui spectacol de exterior, situație ușor de remediat prin studiul unor variante alternative.

Pentru ambele proiecte situate pe Locul II, observațiile juriului s-au focalizat si pe procentajul mărit de spațiu mineral, precum și de inexistența unei amenajări peisagistice integrate a unui sistem verde coerent, absolut necesar in condițiile actuale ale schimbărilor climatice și în acord cu obligația Bucureștiului impusă de UE și de Convenția Europeană a Peisajului, de a ajunge la 24-26 mp de spațiu verde / cap de locuitor.

De asemenea, juriul concursului a făcut sugestia ca, ambele proiecte situate pe Locul II, ar putea colabora cu succes pentru finalizarea unui proiect prin integrarea ambelor propuneri într-una singură, având în vedere că una dintre propunere este mai arhitecturala, iar cea de-a doua are un caracter de design urban.

Proiectul situat pe Locul III al echipei Andrei Ștefănescu, Elena Ștefănescu Marcu, Ingrid Cosmescu, Vlad Moraru, Marius Manea are o abordare peisageră complexă, insistând asupra relației cu Râul Dâmbovița și a raportului cu peisajul urban înconjurător. Această amenajare mută accentul dinspre piața propriu-zisă a Teatrului de Operetă, către laturile de sud (adiacentă pasajului Mărășesti) și est (mărginită de malul Dâmboviței) ale acestuia. Compoziția e dominată de un ax lateral constituit de o promenadă – fântână încheiată la capete cu un semnal (spre Bulevardul Mircea Vodă) și o belvedere (peste Dâmbovița) și de un sistem de alei ce șerpuiesc pe malul râului. În locul unei simple piețe amenajate, proiectul propune alternativa viabilă a unui parc urban. Observațiile juriului se referă la susținerea întro mai mica măsură a activităților și funcțiunilor specifice teatrului, respectiv organizarea de spectacole în aer liber (teatru, coregrafie, etc.)