In memoriam Serban POPESCU CRIVEANU

IN MEMORIAM 

ȘERBAN POPESCU-CRIVEANU (1942 - 2023)

Cu profundă tristețe, anunțăm trecerea în neființă a lui Șerban POPESCU-CRIVEANU, arhitect și urbanist, Membru de Onoare al Asociației Profesionale a Urbaniștilor din România (APUR), remarcabil profesionist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, personalitate de înaltă cultură, cu preocupări deosebite și constante în sfera patrimoniului istoric și construit. De asemenea, soț, tată, bunic, dascăl, prieten și coleg extraordinar. O personalitate a timpului său, cu un umor special și elegant.

Șerban Popescu-Criveanu, absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, în 1968, a avut o carieră împlinită de peste 5 decenii și o prodigioasă activitate de planificare și proiectare urbană la nivel național. A lucrat în colective multidisciplinare în institute de proiectare până în 1990, și în structuri publice și private după 1990, contribuind sau coordonând elaborarea unor valoroase studii și cercetări, acte normative și documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, care s-au constituit în adevărate modele de urmat, printr-un efort constant și continuu de afirmare și promovare a domeniului, a profesionalismului și a excelenței în planificare spațială.

Trebuie subliniate interesul și preocuparea sa continuă pentru București, oraș căruia i-a dedicat ani de studiu și cercetare, încă din anii ’70, fiind implicat în elaborarea lucrărilor definitorii pentru traiectoria spațială a capitalei, de la Schița de sistematizare din anii ’80 și ’90 ai secolului trecut, la primul Regulament-cadru pentru autorizarea construcțiilor de locuințe și a altor construcții civile în orașul București (1993-1995), și ulterior la studiile pentru PUG-ul preliminar al municipiului de la sfârșitul anilor ’90. O lucrare de referință este studiul de delimitare a zonei istorice a Bucureștiului (1985-1986), realizat împreună cu soția sa, Sanda Voiculescu, reputată profesoară a școlii, la Catedra de Istoria și Teoria Arhitecturii (care azi îi poartă numele), în cadrul unui colectiv mai larg de specialiști din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” și din Institutul „Proiect București”.

Dintotdeauna, foarte apropiat de mediul academic și de activitatea didactică a școlii de arhitectură, și în special de catedra de urbanism de la „Ion Mincu”, a fost titular al mai multor cursuri de specialitate – între care, cel de Eficiență economică și socială a investițiilor și mai ales, cel de Drept urbanistic și gestiunea localităților, pe care l-a inițiat în 1991. A fost invitat la activitățile de atelier încă de la finalul anilor ’70, și a fost de asemenea profesor asociat la Școala de înalte studii postuniversitare (în programul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului și în cel de Restaurare a monumentelor istorice). La începutul anilor ’90, a fost invitat de mai multe școli de arhitectură din Franța (din Paris, Rennes, Toulouse, Clermont-Ferrand), pentru îndrumarea sau coordonarea unor lucrări de diplomă.Pe parcursul ultimelor 3 decenii, Șerban a avut un rol marcant și călăuzitor în profesie, fiind implicat din poziții administrative sau ca specialist, în reformarea și reînnoirea cadrului normativ și procedural al planificării spațiale, în noul context politic și socio-economic care a urmat evenimentelor din decembrie 1989. Din poziția de președinte al Comisiei Naționale pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului, și ulterior de consilier al ministrului în Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, a inițiat și a coordonat principalele acțiuni care au condus la (re)definirea domeniului și a obiectivelor acestuia.

Ca specialist în domeniu, a activat, după 1993, în cadrul mai multor firme de profil, în calitate de director sau/și coordonator, și consilier științific. Competența, experiența și meritele profesionale deosebite i-au fost recunoscute prin invitarea sa de a participa în comisii tehnice de specialitate ale Consiliului General al Municipiului București, ale Consiliului Local al Sectorului 1, ale Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, precum și în Comisia Națională a Monumentelor a Ministerului Culturii, în care a deținut și poziția de vicepreședinte între 1990-1996. A fost de asemenea, membru în Comitetul Național Român pentru ICOMOS între 1995-1996. În semn de apreciere pentru activitatea depusă în anii ’90, ani de dificilă reconstrucție și redefinire a domeniului planificării spațiale, a primit în 1998, Medalia de onoare a Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, iar în anul 2000 a fost decorat cu Ordinul „Serviciu Credincios” în grad de cavaler.

După anul 2000, Șerban Popescu-Criveanu, a desfășurat o activitate prodigioasă, cuprinzând documentații de amenajarea teritoriului și urbanism, studii de specialitate de o mare diversitate, și de o largă acoperire teritorială. Pot fi menționate contribuția la, sau coordonarea elaborării planurilor de amenajare a teritoriului pentru județele Botoșani, Gorj, Mureș, Sălaj, Suceava, a planurilor urbanistice generale pentru municipiile Botoșani, Târgoviște și Tulcea, a studiului pentru amenajarea Căii Eroilor din Târgu Jiu, a studiului istoric pentru Județul Ilfov, a planului urbanistic zonal pentru Zona protejată „Cetatea Alba Iulia” sau a planurilor zonale pentru o serie de monumente aflate în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Nu în ultimul rând a coordonat elaborarea de metodologii și ghiduri de profil precum și a unui Audit privind legislația în domeniul urbanismului în vederea codificării (2007-2009), o primă tentativă, remarcabilă, de fundamentare a unui Cod al amenajării teritoriului și urbanismului.În ultimii ani s-a implicat și în activitatea Registrului Urbaniștilor din România, fiind unul dintre principalii inițiatori ai reeditării revistei interbelice „Urbanismul”, sub noua titulatură, „Urbanismul Serie Nouă”. A coordonat în calitate de președinte al Colegiului de redacție al revistei, editarea celor 22 de numere ale publicației, apărute între 2008 și 2016 precum și aparițiile editoriale ale „Bibliotecii Urbanismul Serie Nouă”, din aceeași perioadă.Prin întreaga sa activitate de cercetare, proiectare și planificare spațială, în mediul academic sau în administrație, și prin implicare activă în viața breslei (ca membru OAR, UAR, APUR, AUC), Șerban POPESCU-CRIVEANU, a influențat și a contribuit la configurarea unui mediu profesional în care excelența, rigoarea, acuratețea informației și calitatea reprezentării grafice, creativitatea și inovarea sunt definitorii, inspirând în acest sens și modelând generații de tineri specialiști, care sunt datori să-i ducă mai departe o remarcabilă moștenire.

Cu profund respect aducem un omagiu memoriei lui Șerban POPESCU-CRIVEANU și profesionalismului său, demonstrat și recunoscut în îndelungata și exemplara sa carieră. Un prieten a cărui voce și prezență luminoasă ne vor însoți pe toți cei care am avut prilejul să îl cunoaștem și să îi fim alături.

Slujba de înmormântare va avea loc la Biserica Icoanei, vineri, 24 martie ora 12.30 și înmormântarea la Cimitirul Mănăstirii Cernica, alături de soția sa arh. Sanda Voiculescu.

Revista ARHITECTURA

http://arhitectura-1906.ro/

Revista „Arhitectura” fost fondată în anul 1906 de Societatea Arhitecților Români, fiind una din cele mai vechi reviste de specialitate cu apariție continuă din Europa.

BIUAR

BIUAR este Buletinul informativ al Uniunii Arhitecților din România, cu apariție trimestrială. Buletinul informeaza membrii cu privire la evenimentele organizației, centrale și filiale teritoriale, și la cele mai importante hotarâri luate de forurile de conducere.

Bienala Națională de Arhitectură

https://www.uar-bna.ro/

Bienala Națională de Arhitectură este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecților și se organizează neîntrerupt din 1994. BNA are un concept specific fiecărei ediții, aprobat de senatul UAR.

Centrul de Cultură Arhitecturală

Centrul de Cultură Arhitecturală al UAR este sediul UAR, spațiu expozițional, sediu al bibliotecii, al arhivei UAR și al revistei ARHITECTURA. Clădirea a fost recent înscrisă în lista monumentelor istorice. Centrul de Cultură Arhitecturală este principalul spațiu în care se desfășoară evenimentele UAR.

Proiecte Culturale

Finanțarea proiectelor cu caracter cultural și social ce au ca scop susținerea obiectivelor incluse în statutul și strategia cultural-socială a UAR.

UAR Concursuri

Concursuri organizate de către UAR ce urmăresc găsirea celor mai bune soluții pentru un anume loc și/sau pentru un program de arhitectură, spații publice, orașe sau așezări rurale, amenajări, design grafic etc