SOCIETATEA ARHITECTILOR ROMANI LA 120 DE ANI !
La 26 februarie 1891 un numar de arhitecti au constituit prima lor organizatie profesionala, Societatea Arhitectilor din Regatul Romaniei.
Dupa obtinerea personalitatii juridice, SAR reuseste pana in primul razboi mondial includerea profesiei in nomenclatorul meseriilor, infiintarea unei scoli (deocamdat? private) de arhitectura, editarea revistei "Arhitectura" si discutarea in Parlament a unor acte normative privind exersarea meseriei de arhitect.
In perioada interbelica, a continuat organizarea interna in conditiile cresterii si modernizarii sectorului imobiliar. Acum s-a emis un regulament pentru concursuri, s-a format Corpul arhitectilor atestati, s-a deschis primul Salon oficial de arhitectura, s-a inaugurat sediul propriu. Subiecte (inclusiv limitarea concurentei straine) prezente pe ordinea de zi a mai multor congrese, alaturi de implicarea in viata internationala a profesiei. Membri ai SAR au participat la congresele de la Amsterdam, Roma, Paris, unii participand si ca proiectanti la diverse expozitii internationale (afirmandu-se la Paris si New York).
Dupa al doilea razboi mondial (care a afectat si profesia), administratia comunista desfiinteaza birourile private de arhitectura si Societatea Arhitectilor. Arhitectii care au putut evita represiunile regimului au primit in 1952 dreptul sa se reorganizeze in cadrul Uniunii Arhitectilor (din RPR, apoi din RSR, in fine din Romania). Fara arhitecti era imposibila reconstructia socialista a oraselor si satelor. Concentrarea arhitectilor intr-o organizatie controlabila, a constituit pentru putere, pe linga etatizarea industriei constructiilor, formarea marilor institute de proiectare, finantarea din fonduri publice a programelor industriale si de locuire colectiva, una din parghiile construirii asa numitei societati multilateral dezvoltate. Considerati drept functionari tehnici, salarizati ca atare, membrii UAR au beneficiat de un larg front de lucru concretizat intr-o productie vasta, parte cu valoare utilitara, parte prezentand un cert interes cultural.
Dupa 1989, arhitectii, fara a repudia varianta comunista a SAR, au cautat si alte formule organizatorice. S-au reorganizat din interior, fondand un numar de asociatii profesionale locale si readucand in discutie organisme inventate in perioada interbelica. Se poate spune ca arhitectii au infiintat unele dintre primele structuri de piata liberala (atelierele private de arhitectura), incercand sa se adapteze din mers la aparitia noilor comanditari privati. Dar necesara legiferare a dreptului de semnatura si aparitia Ordinului Arhitectilor din Romania, a ridicat semne de intrebare legate de continuarea existentei UAR.
Astazi insa, dupa un deceniu de viata paralela, si exact 120 de ani de la infiintarea SAR, predecesoarea UAR, se poate afirma ca cele doua organizatii ale arhitectilor pot fi complementare.
